Capitolul 5 - 7 Scări

    Sara bună! Ieri a fost o zi lungă cu o drumeție de neuitat. 10 plimbăreți au fost în Piatra Mare pe la Canionul 7 Scări. Vreme perfectă, chef imens și o priveliște de spus la nepoți.

    Acum vreo 5 ani am mai făcut o dată traseul ăsta și am rămas cu o impresie foarte bună, chiar dacă pe atunci canionul nu era renovat. Mai demult nu era un obiectiv atât de intens promovat și nu multă lume se aventura pe aceste coclauri. Atunci am coborât pe scările roșii, iar cea mai mare nu era chiar bine prinsă în stâncă, așa că pe lângă stropeala de la cascadă primeai și o doză bună de adrenalină.
    Ei, în 2015 locul arată altfel. Până la canion copacii sunt brăzdați de cabluri de tiroliană și mulți străini planează din creangă în creangă. Cam prea mulți totuși. La intrarea în Canion te așteaptă o taxă de 10 lei de persoană și o coadă destul de măricică. Acum scările sunt noi, de metal vopsit gri, cu extra-bară pentru mâini. La super-ofertă este la intrare și un WC din lemn de brad. După ce am ajuns sus, asta ne-a luat ceva timp, tot așteptând după oameni nu prea obișnuiți cu muntele, am luat ruta ocolitoare înapoi și am luat-o spre Predeal. Sper ca acest minunat canion să nu se transforme în Babele și Sfinxul din Bucegi, unde toți șlăparii vin să-și facă o poză pentru că e la modă... Vom vedea.

    Din Predeal am urcat sus, ghici unde: ”La cabana 3 Brazi, la cabana 3 Brazi”. Acolo ne-a așteptat o priveliște minunată spre Coștila, iar pe partea cealaltă Postăvarul își arăta frumoasele stânci. Din peisaj nu au lipsit căpițele de fân, un Jăvrel înfometat, dar mai ales un brad plin de rândunele. La restaurant fiecare a servit ceva tradițional, iar eu mi-am propus să savurez o ciorbă de fasole în bol de pâine. Delicios...
    Seara a însemnat revenirea la Brașov, dușul mult dorit și mici activități de seară. Pentru următoarea zi Peleșul e cuprins în program alături de Cramele Halewood de la Azuga. Pe cai! Și dacă nu avem cai? Atunci pe curând!
       
R.C.

Back