Salutare și bine v-am regăsit! De mult nu ne-am mai văzut. Ultima perioadă a fost mai complicată pentru mine, dar m-am întors în formă cu avânt muncitoresc. Prima jumătate a lunii martie 2016 a însemnat multe premiere pentru mine despre care vreau cu drag să vă povestesc. Când eram în România, târgurile de turism erau printre cele mai interesante experiențe, locuri unde puteai să afli noile trenduri din industrie, să faci networking cu diverși actori sau chiar să cumperi următoarea vacanță, dacă tot e la ofertă. Târgurile din România sunt generaliste, adică vin și agenții de turism și hotelieri și prefecturi care își promovează zona = diversitate. De când am sosit în Germania n-am mai avut ocazia acestor plăceri. Aici majoritatea târgurilor sunt specializate: de cicloturism, de caravane și camping, de iahturi și bărci de viteză, etc. Singurul târg generalist, care este și cel mai mare din lume, rămâne ITB Berlin. (Internationale Tourismus Börse Berlin) Așa că anul acesta am decis, în ultimul moment, să particip și eu. Ce am nevoie? Transport, cazare, bilet de intrare. Super! De curând Ryanair a introdus ruta Köln-Berlin la prețuri de mers cu bicicleta. Așa că am plătit pentru un dus-întors suma de 20 €, bilete luate cu o săptămână înainte. La Berlin nu mai fusesem înainte, deci nu știam exact ce mă așteaptă. Și pentru că am vrut să mă încadrez în peisaj și să cunosc orașul ca un localnic m-am decis să fac couch-surfing. Profilul meu nu era prea baban, referințe ioc, 4 zile la dispoziție să găsesc ceva, șansele nu sunt prea roz. Dar din persoanele cărora le-am scris am primit un răspuns pozitiv. Oliver, un tânăr pasionat de limbi și culturi străine mi-a dat accept să stau la el cu condiția să vorbim numai în limba română. Perfect! Am găsit și minunea, un neamț care vrea să învețe germană. Ultimul lucru de rezolvat a fost cumpărarea biletului de târg. 35 € online. Simplu! Ziua de 8 Martie a venit rapid, bagajul a fost făcut și pregătirile de târg terminate. În Germania poți să îți descarci o aplicație care îți spune când ajunge următorul autobuz în stația ta și când și de unde pleacă trenul tău. Foarte convenabil, în special atunci când funcționează. La ora 12:55 se închidea poarta de îmbarcare în avion, așa că am plecat, ca un om prevăzător, la 11:30 de acasă. La 11:34 aveam conform Internetului autobuzul către gară. Cum ies pe ușă 153 își lua zborul în depărtare... ce naiba? După 15 minute de așteptare mă îmbarc în următorul mijloc de transport care mă duce la gară. De acolo aveam un tren cu care ajungeam fix la 12:05 la aeroport. Numai că anunțul de jos a apărut pe ecrane. (Zug fällt aus) Asta nu e de bine, credeți-mă. Înseamnă că trenul vostru nu mai vine, e anulat. Bun, am fost prevăzător, pot să ratez 2 autobuze și 2 trenuri și tot ajung în timp util la aeroport, nu-i așa? Nu-i așa! Nici al doilea tren nu a mai venit. Peronul deja se aglomerase, iar fiecare mecanic care se oprea în stație era luat la rost de câte un călător nefericit. Deja mă gândeam că va fi și prima dată când ratez un zbor, nu doar când merg la Berlin. Asta nu îmi surâdea... Într-un final a apărut un tren din senin care m-a lăsat la aeroport la 12:55. Fug printre oameni, stau la coadă la verificări magnetice și apoi alerg cu cureaua în mână către poarta de îmbarcare. Din fericire Ryanair-ul m-a așteptat. Pe mine și probabil încă 30% din pasageri. Probabil s-au întrebat și ei ce naiba se întâmplă. Zborul a decurs bine și curând aterizam cu o zdruncinătură bună să știm că am ajuns la Berlin. Berlinul văzut din avion e uriaș. Berlinul văzut de pe sol e și mai mare. Am aterzat la Schönefeld Flughafen, aeroportul care se află în partea de sud a orașului. De acolo se poate lua un tren de suprafață, S46 până în centru. Pentru că plănuiam să mă plimb destul de mult mi-am cumpărat de la tonomate un bilet de o zi care costă 7,60 € și m-am îmbarcat. O oră și ceva mai târziu mă aflam abia în partea de sud a orașului... Ce mi s-a părut fain a fost Ring S-Bahn-ul, metroul care face ture în jurul orașului, iar fiecare tur durează fix o oră. De acolo poți să iei UBahn-uri, M-uri sau Bus-uri în orice direcție. Berlinul e înțesat cu căi ferate și plin de betoane și clădiri din cărămidă roșie. Cel puțin asta a fost prima mea impresie. Pentru că mai aveam ceva timp de pierdut până la întâlnirea cu o bună prietenă din liceu, Miruna, am mers până la Technisches Museum. Tot plimbându-mă cu troller-ul după mine am observat o altă diferență față de Köln. Aici nu au scări rulante, deci am făcut ceva sport în acea zi, tot cărând bagajul. Din păcate muzeul se închidea în 30 de minute așa că am lăsat pe data viitoare vizita. Din exterior arată chiar interesant. Am mai făcut un stop la Alexanderplatz, unde am prins un apus interesant înconjurat de oameni din toate țările lumii, de la turci plimbându-se în grupuri masculine, la turiști asiatici până la puști blackeri ascultând muzică la maxim. Apoi a urmat o experiență faină. :D Am fost primii clienți ai barului Buck and Breck de lângă Rosenthaler Platz. Aici am servit un cocktail foarte tare (și ca gust, dar și ca nivel de alcool) pe bază de rom care m-a ținut aproape o oră și un sfert. Alături ești servit cu un pahar de apă cu gheață pentru care primești refill continuu. Tot ce îți mai trebuie e o conversație faină pe care am și avut-o. :) Cireașa de pe tort a sosit seara. Prima experiență couch-surfing. Am introdus adresa pe GPS și curând am ajuns la blocul gazdei mele. Am sunat, puf, s-a deschis ușa și am fost întâmpinat cu ”Bună seara!” pronunțat foarte corect. Oliver e o persoană foarte faină care m-a impresionat prin abilitatea sa de a vorbi limbi străine și de asemenea prin ospitalitatea lui. Limba română e o limbă grea și totuși toată seara am abordat teme diverse în limba mea maternă. Nu te poți plictisi. Aș dori să îi mulțumesc și pentru recomandarea culinară, o shaworma arăbească de la Ghilgamesh, ce mi-a amintit de București, dar și pentru turul nocturn pietonal prin cartierul Prenzlauer Berg.
Curând s-a făcut miezul nopții, iar pentru că a doua zi începea târgul de turism am tras liniștit pe dreapta. Despre ITB voi scrie un articol mâine. Pentru voi care a fost ultimul lucru pe care l-ați făcut pentru prima dată? R.C.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Radu Cristian Elisei
Homecomer în România după 4 ani de locuit, studiat și lucrat în Germania cu opriri la Köln și Frankfurt am Main. Categorii
All
Recomand
Arhive
June 2018
|